Casa Memorială Tudor Arghezi

Vizitare Casa Memorială Tudor Arghezi- Mărţişor

Povestea Mărţişorului începe în 1926, anul achiziţiei terenului de aproape 2 ha. În 1928 începe construcţia casei, care va fi definitivată, îm forma actuală, abia în 1940, cu concursul arhitectului G. M. Cantacuzino.

Complexul muzeal cuprinde: conacul, tipografia, garajul, casa paznicilor, magazii şi alte acareturi. Este flancat de două livezi cu vişini şi cireşi.

TIPOGRAFIA. Tipografia „Potigrafu” îşi trage numele de la un călugăr tipograf, stabilit într-un sat de pe drumul Ploieştilor şi căruia localnicii i-au sucit numele dupa cum le venea mai bine sa pronunţe. Se construieşte între 1937 – 1947, cu utilaje tipografice „la mâna a doua” achiziţionate de la negustorii evrei de pe Calea Văcăreşti. Tipografia va fi dezmembrată de regimul comunist, ne mai rămînînd decât câteva casete de literă. Aici, în 1974, când domeniul arghezian a devenit muzeu, s-a amenajat o expoziţie cu obiecte specifice unei gospodării: zdrobitor şi storcător de struguri, maşina de fabricat îngheţată, copăi de lemn pentru frămîntarea aluatului, ciubere pentru vin, perie de lemn pentru rufe, uscătoare de fructe, centrifuga pentru separarea mierii de faguri şi clocitoarea de pui. De jur împrejur, sunt vitrine luminate pe care sunt reproduse fotografii ce ilustrează istoricul construirii Mărţişorului, imagini cu T. Arghezi  în diverse ipostaze – singur sau cu familia, cu Paraschiva, soţia poetului, în mijlocul gospodăriei, pe care o cunducea „cu mînă de fier”, dar şi fotocopii ale brevetelor şi actelor obţinute de Tudor Arghezi, în scopul desfăşurării unei activităţi onorabile şi legale.

CONACUL  Spaţiul muzeal este cuprins de etajul clădirii. Prima încăpere, „camera de reverie”, cuprinde biroul poetului, cu obiectele sale personale, instrumentele de scris, „celebrul” baston, un pat simplu cu tablii de fier, biblioteca si fotografii cu copii săi.

Următoarea încăpere, „camera cu medalii”, cuprinde fotografii cu soţii Stamatiade (Elisabeta, sora Paraschivei, casătorită cu Felix Stamatiade), dar şi cu câinii şi pisicile care au existat, de-a lungul vremii, pe domeniu. Vitrinele cuprind, dupa cum ne spune şi numele camerei, decoraţiile primite de poet, atât de la Carol al II-lea cât şi de la regimul comunist, cea mai importantă fiind Premiul „Gottfried von Herder”, obţinut în 1965. Tablourile sunt creaţiile lui Francisc Şirato, Rodica Maniu, Lucia Demetriade Bălăcescu. Sculpturile sunt semnate Băieşan şi Oscar Han.

Dormitorul soţilor Arghezi, cuprinde mobilierul specific. Pe o latură a unuia dintre cele două şifoniere, atârnă sabia de Toledo şi pumnalul cumnatului scriitorului, fost ofiţer de cavalerie. Noptierele găzduiesc fotografii ale familiei Arghezi. Lîngă pat, pe măsuţa de toaletă cu oglindă, se află obiecte caracteristice, aparţinând Paraschivei. În cameră se mai găsesc două umbrele japoneze de hârtie ca şi trei păpuşi, realizate la comandă. Tablourile sunt semnate de A. Macedonski, Alexandru Ciucurencu şi G. M. Cantacuzino.

Veranda cuprinde în mijloc un birou interbelic de nuc sculptat, acoperit cu piele neagră. Alăturat, se află o masă pe care este amplasat un magnetofon rusesc, achiziţionat de poet de la Moscova, în 1956, când afăcut parte din delegaţia română. Obiecte de gospodărie întregesc spaţiul camerei: o furcă de tors cu fuior, storcător de rufe, putinei, doniţă, râşniţe de piper şi de cafea, stacane de vine şi butoiaşul de ţuică.

Sufrageria este mobilată cu piese Biedermayer. Într-un colţ, un patefon cu cutie de rezonanţă.

Camera de baie veche, se află în imediata apropiere, cuprinzând un lavoar cu ligheane, carafe, savoniere caracteristice, din porţelan, dar şi măşti de gaze, sau fiare de călcat şi un aspirator. În centrul camerei se află o masă, pe care se află macheta conacului. Alăturat, se află un şevalet cu o pânză rămasă neterminată, ilustrând pasiunea lui Arghezi şi pentru pictură.

Camera „laborator” este astfel denumită datorită obiceiului lui Arghezi de a-şi prepara aici singur esenţele de brad şi trandafir, pentru apa de colonie. Aici se află o vitrină cu obiecte personale ale poetului. Pe masă se găseşte un aparat de radio Atwater Kent cu difuzor separat. Pe pereţi, câteva desene în peniţă, realizate de Mitzura Arghezi şi fotografii.

„Camera cu jucării” cuprinde mobilierul specific copiilor şi jucăriile lor, dar şi tăbliţele cu pătrăţele şi linii, pe care cei doi, Mitzura şi Barutzu au învăţat să scrie.

Muzeul beneficiază de ghidaj audio realizat în cadrul ediției Noaptea Muzeelor 2016 pe mobil și disponibil pe izi.TRAVEL aici: https://izi.travel/en/effd-casa-memoriala-tudor-arghezi-martisor/ro