Arhivă 2016 Gratuit

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia

Invitație la Palat

EdițieNM 2016
Program16:00 - 02:00
LocalitateBucurești, București

Despre eveniment

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești în parteneriat cu Primăria Municipiului București vă invită la Noaptea Muzeelor în data de 21 mai 2016

Vernisaj (Time # 0.4) The Poem expoziție de pictură Andreea Albani, Palat - ora 20.30

Performance Între-vederi - multumult și Irinel Anghel- ora 22.00

Piesă de teatru Opiniile unui clovn, Palat - ora 24.00


(Time #0.4) The Poem este o reprezentare vizuală de stocare a memoriei, o recontextualizare subiectivă a timpului și spațiului. Notațiile grafice fac corp comun cu pictura, rezultatul fiind un poem vizual.

Andreea Albani

Câteva picturi sonore sub numele de Între-vederi se vor desfășura în mai multe spații ale Centrului Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia: în grădină, pe treptele Palatului cât și în interiorul expoziției (Time #0.4) The Poem. Intervențiile sonore ale grupului de improvizație au fost configurate după o analiză a lucrărilor artistei Andreea Albani. Fiecare tablou muzical va urmări amănunțit și concentrat câte un singur parametru sonor. Astfel, va fi produsă muzică șoptită până la granița audibilă, muzică foarte lentă, foarte rapidă sau în forță. Muzica în forță va elibera vociferări nocturne, ca un răspuns în oglindă la o expoziție mai veche a Andreei Albani, desfășurată în același loc sub titlul Vocile materiei.

Echipa instrumentală: grupul de improvizație liberă multumult (Călin Torsan – instrumente de suflat, Victor Podeanu – chitară, Marius Achim – baterie, Cristian Gherghel – sunet) și invitata Irinel Anghel (performer vocal, performance artist).

One-man show realizat după Opiniile unui clovn de Heinrich Böll

Interpretează: Alex Buescu / Regia: Anca Maria Colțeanu

În Opiniile unui clovn sunt aduse în discuție subiecte controversate precum nazismul, antisemitismul, intruziunea bisericii catolice în viața socială și politică sau efectele politice asupra societății germane, societate aflată într-o perioadă de tranziție după sfârșitul celui de-al doi-lea Război Mondial.

Ipocrizia, minciuna, înstrăinarea și marginalizarea individului într-o societate materialistă, predominanța dogmei religioase și uniformizarea colecivă sunt subiecte abordate în piesa de teatru-manifest.                                                   

Vă așteptăm cu drag,

concept eveniment Noaptea Muzeelor, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia,

Raluca Băloiu

Cu ocazia Nopții Muzeelor, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești pune la dispoziția vizitatorilor un autobuz RATB.

Ruta: Piața Victoriei – Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, traseu aprox 50 min.

Plecări din Piața Victoriei - ora 19.00, 21.00, 23.00

Plecări de la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia: 22.00, 24.00, 02.00

Program Centrul Cultural Palatele Brâncovenești: ora 16.00 - ora 02.00

De Noaptea Muzeelor pot fi vizitate și alte expoziții:

Cuhnie – Structuri în echilibru, Liliana Mercioiu Popa, curator Marilena Preda Sânc

Ghețărie – expoziție de ceramică Corpul dislocat, Arina Ailincăi, curator Raluca Băloiu Transportul este asigurat de Primăria Bucureștiului în parteneriat cu Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia.

Muzeul beneficiază de ghidaj audio realizat în cadrul ediției Noaptea Muzeelor 2016 pe mobil și disponibil pe izi.TRAVEL aici: https://izi.travel/en/browse/4f45d69a-dee7-4a49-8b24-ce9563085a05/ro

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia

Centrul de Cultură “Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” este o instituţie publică de cultură de interes local aflată sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Complexul monumental istoric, cultural, turistic şi de agrement de la Mogoşoaia reprezintă unul dintre cele mai căutate şi atractive locuri datorită valorosului patrimoniu arhitectural situat într-un cadru natural pitoresc în imediata apropiere a Municipiului Bucureşti.

Actualmente, după mai multe etape de restaurări, renovări, modernizări, completări şi sistematizări, zona este compusă din:

Curtea de onoare – în care se află: Palatul – înălţat în septembrie 1702 de către Constantin Brâncoveanu pentru al doilea fiu al său, Ştefan. În prezent palatul adăposteşte Muzeul Tradiţiei Aulice (înfiinţat în anul 2000) şi anume donaţia Liana şi Dan Nasta, o colecţie de artă comparată însumând circa 300 de piese. În sălile parterului şi în anexe sunt prezentate anual aproximativ 10 expoziţii temporare, eseu sau artă contemporană. Curtea Domnească de la Mogoşoaia a fost atestată la sfârşitul secolului XVII, construcţia finalizându-se la începutul secolului XVIII.

Cuhnia – fosta bucătărie domnească este spaţiu expoziţional în prezent.

Turnul porţii (ante 1702) şi Poarta Targoviștei pe care este montată o replică a grupului statuar care o reprezintă pe Zeiţa Minerva.

Centrul de conferinţe şi rezidenţe (fost vila d’Elchingen) – (sec. XVII, refaceri 1927 – 1936) în prezent găzduieşte un centru de conferinţe şi rezidenţe cu 2 săli de conferinţă (cu o capacitate de 50, respectiv 75 locuri), un restaurant – 120 locuri şi 16 camere de cazare – 25 locuri.

Gheţăria – fostul depozit de gheaţă al palatului.

În exteriorul curţii de onoare se găsesc:

Parcul englezesc cu grădini, amenajarea sa peisagistică realizându-se între anii 1921 – 1922 sub îndrumarea Marthei Bibescu.

Biserica cu hramul Sfântului Gheorghe ridicată de Constantin Brâncoveanu în anul 1688, unde se găseşte tabloul votiv care îi reprezintă pe Constantin Brâncoveanu cu cei 4 fii ai săi şi pe Doamna Maria cu cele 7 fiice. Tot aici este înhumat George Valentin Bibescu, soţul Marthei Bibescu, sub o frumoasă lespede funerară decorată cu stema familiei Bibescu (doi lei cu vulturul încoronat).

Capela Gheorghe Bibescu – secolul XIX – o adevărată necropolă de familie adăposteşte mormintele ultimilor proprietari ai Mogoșoaiei şi ale rudelor lor: Prinţul Nicolae G. Bibescu şi soţia sa Helene Louise Ney d’Elchingen, Prinţul George Bibescu şi soţia sa, Valentine de Caraman Chimay, Prinţesa Elisabeth Bibescu, Prinţii Mihai Basarab Brâncoveanu şi George Basarab Brâncoveanu.

Serele Nicolae Bibescu, atelier francez – 1890. În prezent sunt utilizate pentru culturi floricole şi atelier de educaţie plastică pentru copii.