Complexul Muzeal Arad - Expoziția de istorie

Expoziţia permanentă de istorie

Principalul punct de atracţe din cadrul segmentului de expoziţie dedicat istoriei moderne îl constituie piesele legate de Revoluţia europeană de la 1848/49. Sala Unirii ilustrează desăvârşirea procesului de constituire a statului naţional român, subliniind rolul marcant al Aradului în cursul lunii noiembrie 1918 pentru organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Steaguri, arme, decoraţii, acte oficiale ale Gărzilor şi Consiliilor naţionale române din aceasta perioadă oferă o imagine sugestivă asupra mecanismului realizării marii uniri.

Parteneri: Consiliul Județean Arad, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Grupul de iniţiativă ”Dimitrie Ţichindeal” Arad, Asociaţia ”Datina Străbună”

Expoziţia Bizere - art & technology

Expoziția ”Mănăstirea Bizere - Viața monastică, artă și tehnologie”, este organizată în colaborare cu Universitatea ”1 decembrie 1918” Alba Iulia. Proiectul expozițional, coordonat de dr. Ileana Burnichioiu (Universitatea ”1 decembrie 1918” Alba Iulia) are drept scop valorificarea rezultatelor cercetărilor arheologice de la situl Mănăstirea Bizere, comuna Frumușeni/județul Arad și a fost vernisat anul trecut la Alba Iulia cu prilejul Conferinței internaționale „Monastic life, art and technology in 11th - 16th century”.

Partener: Universitatea “1 decembrie 1918” Alba Iulia

Expoziţia Tezaur 1848/49

Colecţia de relicve, privind revoluţia maghiară din 1848/49, după un lung proces de conservare şi cercetare, a fost prezentată publicului, printr-o serie de expoziţii de mare anvergură, vernisate în Ungaria, la Szeged, Budapesta, Pécs, respectiv în România, la Arad. Cu prilejul celei de-a 125-a aniversări a Statuii Libertăţii, Complexul Muzeal Arad a deschis pentru public remarcabila expoziţie “Tezaur. 1848/49”, care reuneşte cele mai cunoscute obiecte de patrimoniu ale colecţiei, în jurul cărora s-a constituit muzeului arădean în a doua jumătate a secolului XIX.

Expoziţia Arad - 1989

Expoziţia “Arad - decembrie 1989”, deschisă în 2015, este dedicată arădenilor, oameni obișnuiți, majoritatea anonimi după 90, aflați în centrul evenimentelor din decembrie 1989 din Arad. Primul proiect expozițional, pe această controversată temă, a fost deschis în cadrul expoziției permanente de istorie a Complexului Muzeal Arad, în anul 2004. Proiectul, unul inedit la acea vreme în România, s-a realizat exclusiv din donațiile revoluţionarilor arădeni, care au constituit, începând cu același an, cel mai recent fond al muzeului aradean (FRD 89). Ambele expoziții (2004, 2015) au fost organizate în sălile M9-13 ale Palatului Cultural. Alegerea spațiului expozițional nu a fost deloc întâmplătoare: în sălile respective, în perioada anilor 80, era deschisă publicului expoziția ”Construirea socialismului în județul Arad”. Proiectul expozițional rememorează evenimentele din decembrie 1989, desfășurate în Arad, pornind de la ”Raportul Comisiei senatoriale privind evenimentele din decembrie 1989”, în care se preciza că ”Municipiul Arad …la nord de Timişoara, a fost cel de-al doilea mare oraş din România, care s-a ridicat împotriva dictaturii comuniste, în decembrie 1989.” Expoziția urmărește firul evenimentelor, cronologic, grupate în două perioade distincte: ziua de 21 decembrie până în după amiaza zilei de 22 decembrie 1989 – o perioadă nonviolentă – şi din seara zilei de 22 până în 25 decembrie 1989 – o perioadă violentă. Expoziția pune în scenă rolul mass-mediei înainte și după 22 decembrie, dar și rolul mijloacelor de informare, în timpul evenimentelor de la Arad, ambele surse producând de cele mai multe ori dezinformare în rândul populației. Colajul ”orele Aradului”, prezintă cronologic, evenimentele de la Arad, din două perspective: cea a a fotografului-documentarist al Securității și respectiv, a fotografului-documentarist al muzeului. Colajul de fotografie-document, însumând peste 60 de fotografii din perioada 21-22 decembrie, reprezintă coloana vertebrală a întregii expoziții, structura pe care aceasta a fost modelată.

Expoziţie şi instalaţie textilă „Mahrame: Portrete și Nume: Martiri ai regimului comunist”

Expoziţie şi instalaţie textilă „Mahrame: Portrete și Nume: Martiri ai regimului comunist” Numele expoziției trimite la Mahrama Veronicăi. Mahramele sunt pânze țesute în casă, pe ele fiind imprimate portretele unor oameni fotografiați în timpul detenției. Fiecare mahramă, diferită și unică, poartă figura unei persoane reale, cu destinul ei din România anilor `50.

Partener: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Proiecţie filme documentare de etnografie

Promovarea tradiţiilor din zona arădeană prin filme etnografice, premiate la festivalurile naţionale de film documentar etnografic: Furcaşii din Avram Iancu, Împletitul de nuielor la Ineu, Olarii din Târnăviţa, Morile de apă din judeţul Arad

Palatul Cultural. Expozitia arheologie-istorie Înființarea muzeului arădean, în anul 1893, este legată de deschiderea unei expoziției de Relicve ale Revoluţiei de la 1848. Prin strădania Asociației Kölcsey de a recupera memoria trecutului, prima colecție a muzeului s-a constituit în urma donațiilor, achizițiilor și descoperirilor arheologice. Expoziția de Relicve ale Revoluţiei de la 1848 avea un caracter permanent, fiind prezentată publicului arădean, timp de două decenii, în același spațiu - holul de la etajul II al teatrului arădean.

Păstrarea vie a memoriei evenimentelor din timpul revoluției pașoptiste, interesul vizitatorilor pentru primul muzeu arădean, dar și creșterea patrimoniului și diversificarea colecției muzeului (arheologie, etnografie), au fost doar câteva motive pentru care arădenii au hotărât construirea unui Palat Cultural. Clădirea urma să adăpostească găzduiască mausoleul generalilor martiri de la Arad, muzeul relicvelor războiului pentru libertate, biblioteca şi sala de lectură orăşenească, muzeul orăşenesc şi judeţean de istorie, arheologie şi etnografie, colecţia de arte plastice, precum şi o sală de conferinţe şi de expoziţie.

În anul 1913, în noul Palat Cultural era redeschis muzeul, ce cuprindea o galerie de artă europeană, precum și săli de expunere pentru un muzeu școlar, pentru colecţia de arheologie, etnografie şi istorie a orașului, alături de vechea expoziţie de relicve, mult îmbogățită. După Marea Unire și instalarea administrației românești, colecțiile muzeului s-au diversificat, în primul rând prin strădania intelectualității românești. În urma demersului susținut de stat, s-au născut colecțiile românești, a fost îmbogățit patrimoniul etnografic românesc. Expoziția permanentă a fost redeschisă în anul 1921. Purta acum amprenta civilizației și culturii românești. În continuare, în perioada interbelică, în timpul directoratului lui Lazăr Nichi, la Palatul Cultural au fost deschise o expoziție de etnografie și două camere memoriale dedicate oamenilor politici arădeni – Vasile Goldiș și Ștefan Cicio-Pop.

După preluarea puterii de către regimul comunist, în anul 1947, colecțiile au fost reorganizate, iar patrimoniul muzeului s-a îmbogățit substanțial în urma naționalizării obiectelor aflate în proprietate privată. Expozițiile, reorganizate în spiritul noii ideologii, s-au deschis publicului în anul 1954 (secția de istorie veche, muzeul Revoluţiei de la 1848 și galeria de artă) și respectiv în anul 1966, expoziţia de etnografie. Din anul 1959 datează noile fonduri legate de istorie contemporană: ”Muzeul militar”, ”Mișcarea munictorească” și ”Construirea socialismului”.

Expoziţia permanentă de arheologie și istorie a suferit modificări radicale abia la sfârşitul deceniului opt al secolului XX. A fost inaugurată la 27 martie 1979, în prezenţa preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu. Noua expoziție, una dintre cele mai moderne din țară la vremea respectivă, viza prezentarea uniformă a istorie naționale, în care erau inserate elemente de istorie locală.

După anul 1989, expoziția permanentă de istorie a fost reorganizată treptat, prin eliminarea balastului ideologic, iar segmentele dedicate ”construirii socialismului” au fost înlocuite cu o expoziție de istorie interbelică și expoziţia permanentă “Arad – Decembrie 1989”. Patrimoniul muzeal s-a îmbogățit cu colecții legate de istoria contemporană: fondul Tomuția, Lazăr Nichi, Manase Ghinga sau donațiile membrilor comunității evreiești din Arad. În continuare, colecția de arheologie s-a îmbogățit cu materialele provenite de pe șanteriele arheologice deschise în județ, iar recent datorită săpăturilor de salvare.

În 2011 și 2013 și 2015, au fost reamenajate expoziția permanentă de arheologie, respectiv de istorie modernă. Istoria locală este prezentată prin intermediul celor mai valoroase descoperiri arheologice de pe teritoriul județului Arad (1868-2011) și a evenimentelor care au marcat istoria locală: revoluția de la 1848-49 (Expoziția Tezaur. 1848/49), Marea Unire – 1918, revoluția anticomunistă din 1989 (Expoziția Arad – decembrie ”89).