Muzeul de Artă Iași

Expoziția „Maeștrii artei interbelice românești în colecțiile Muzeului de artă”

Expoziția „Maeștrii picturii românești în patrimoniul Muzeului de Artă”

Expoziția „Artişti ieşeni contemporani”

Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi

Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi îşi are sediul central în clădirea cunoscută local drept Palatul Culturii – edificiu emblematic, recent redeschis pentru public după un amplu proces de consolidare și reabilitare derulat în cadrul proiectul guvernamental „Reabilitarea monumentelor istorice din România” cu finanțare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și implementat în perioada 2008 – 2016 de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii. Complexul Muzeal Naţional „Moldova” este format din patru muzee, care la rândul lor coordonează activitatea mai multor «muzee satelit» aflate pe teritoriul municipiului sau al judeţului Iaşi.

Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi îşi are sediul central în clădirea cunoscută local drept Palatul Culturii, efigie a urbei de pe cele şapte coline. Palatul a fost ridicat între 1905 şi 1926, după planurile arhitectului I.D.Berindei,  arhitect român care a studiat la Paris. Construit pe ruinele vechilor curţi medievale (1434), re-edificate în stil neoclasic de prinţul Alexandru Moruzi (1806-1812), edificiul a servit iniţial drept Palat de Justiţie pentru ca în 1955 să fie destinat muzeelor, găzduind în prezent patru muzee : Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, precum şi Centrul de Conservare - Restaurare a Patrimoniului Cultural. Clădirea Palatului Culturii a făcut subiectul unui amplu program de restaurare-consolidare derulat în perioada 2008-2016, din 27 aprilie cele patru muzee fiind redate publicului vizitator. Mai multe informaţii se găsesc pe situl www.muzeul-moldova.ro precum şi pe www.palatulculturii.ro la rubrica „Prezentare muzee”. Rubrica „Tur muzee” conţine un tur virtual a câtorva dintre spaţiile expoziţionale, aşa cum erau acestea amenajate înainte de restaurare.

Situat la parterul Palatului Culturii, MUZEUL DE ISTORIE A MOLDOVEI este continuatorul Muzeului de Antichităţi înfiinţat de Orest Tafrali în 1916, şi prin secţiile sale – preistorie, istorie veche, istorie medievală şi istorie modernă - prezintă principalele aspecte ale dezvoltării comunităţilor umane care au trăit în spaţiul est-carpatic din paleolitic pana la cel de-al doilea război mondial.

Tot la parterul Palatului Culturii se găseşte şi MUZEUL ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII “ŞTEFAN PROCOPIU”, denumit astfel drept omagiu marelui savant ieşean. Muzeul, al cărui prim nucleu s-a constituit încă din 1955, include acum secţiile: energetica, înregistrarea şi redarea sunetului, telecomunicaţii, computere. Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” deţine, de asemenea, valoroase colecţii de arheologie industrială, meteorologie, tehnică fotografică, maşini de scris etc.

În Palatul Culturii, la etaj, se găsesc galeriile de artă europeană şi românească ale MUZEULUI DE ARTĂ. Acesta este cea mai veche pinacotecă din ţară, ea fiinţând pe lângă prima universitate modernă românească din 1860, cu un inventar ce includea donaţii ale lui Gheorghe Asachi, Scarlat Vârnav şi Costache Dasiade, substanţial îmbogăţit de colecţia lui Costache Negri devenită proprietate a muzeului, graţie unui gest similar, din 1874.  

MUZEUL ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI, mărturie a civilizaţiei tradiţionale, a fost înfiinţat în 1943 şi expune obiecte a căror vârstă  depăşeşte în multe cazuri 100 de ani.  Muzeul Etnografic al Moldovei  are în prezent un patrimoniu de peste 13000 de piese, ultimele 2000 (circa) achiziţionate în perioada 2006-2016. Competenţa ştiinţifică a Muzeului Etnografic al Moldovei se întinde areal pe toată suprafaţa Moldovei istorice, iar temele de cercetare acoperă următoarele domenii: agricultură, creşterea animalelor, ocupaţii secundare (pescuit, vânat, apicultură), meşteşuguri, instalaţii tehnice ţărăneşti, textile de interior, port popular, interioare tradiţionale, arhitectură tradiţională, datini şi obiceiuri, alimentaţie tradiţională, antropologie creştină, organizare socială (bresle etc.) şi aşezări (sate, târguri, oraşe), creaţie plastică populară (artă naivă), creaţie orală populară (folclor), etnografie urbană. Redeschiderea Muzeului Etnografic al Moldovei, după opt ani de lucrări de restaurare a edificiului care îl adăposteşte, aduce oportunitatea regândirii tematicii, utilizarea bunurilor culturale într-un nou demers muzeografic, cum ar fi concentrarea pe ilustrarea unui concept (de atelier de olărit sau de cojocărit, de exemplu) sau propunerea de noi teme expoziţionale şi expunerea de piese din colecţie ce nu au fost prezentate niciodată publicului.

Echipa muzeului propune un muzeu proaspăt şi interesant şi îşi orientează cercetarea predilect spre petele albe din etnografia Moldovei istorice.

Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural deserveşte în primul rând muzeele din cadrul Complexului, dar întreţine numeroase colaborări cu instituţiile culturale din zona Moldovei şi  nu numai. Centrul are secţii de investigaţie fizico-chimice şi biologice, laborator restaurare-conservare textile, laborator restaurare-conservare ceramică, laborator restaurare-conservare documente şi carte veche, laborator restaurare-conservare piele, laborator restaurare-conservare metale, laborator restaurare-conservare lemn, laborator restaurare-conservare pictură.