Muzeul Municipal Mediaș

Program Noaptea Muzeelor Medieşene 2016:

Muzeul Municipal Mediaş

Adresa: Str. Mihai Viteazu, Nr. 46.

Program: 16:00 – 00:00.

 Deschiderea expoziției de arheologie: Drumuri și cioburi – povestea arheologică a unui tronson hunedorean de autostradă – în parteneriat cu Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, ora 18:00;
 Recitaluri de muzică: Ela Sol și Crista Lurtz, ora 19:00;
 Teatru: Fabula tainei bine păstrate (de Alejandro Casona) susţinut de trupa locală Noi și atât (Distribuția: Dan Popa, Sebastian Pop, Camelia Stârcescu, Gabriela Feher, Alexandra Popa. Regia: Edith Tulai-Depner), ora 21:00;
 Oferta expoziţională: 1. Istorie – Arheologie;
 Ocupaţii tradiţionale şi port popular pe Valea Târnavelor;
 Arme albe și de foc din colecția Muzeului Mediaș;
 Fluturi, flori, culori … poeme ale copilăriei, expoziție de artă organizată în colaborare cu Clubul Copiilor Mediaș;
 Drumuri și cioburi – povestea arheologică a unui tronson hunedorean de autostradă;
 Colecția de fluturi și insecte a Muzeului Mediaș;
 Colecţia Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor, filiala Mediaş

Casa memorială Stephan Ludwig Roth:

Adresa: Str. Johannes Honterus, Nr. 10.

Program: 17:00 – 20:00.

Expoziţia – Viaţa, activitatea şi opera lui Stephan Ludwig Roth;

Muzeul Gazelor Naturale:

Adresa: Şoseaua Sibiului, Nr. 5.

Program: 16:00 – 00:00

 Expoziţiile permanente;
 Vernisaj expoziţie de artă – Ion Constantinescu & Sorin Pănăzan, ora 18:00;
 Recital de poezii, ora 19:00;
 Proiecții de film documentar (domeniul geologiei), ora 20:00.

Casa Memorială Hermann Oberth:

Adresa: str. Hermann Oberth, nr. 23.

Program: 16:00 – 22:00.

Expoziţia permanentă – Viaţa şi activitatea savantului Hermann Oberth;

Muzeul Municipal Mediaș

Muzeul Mediaș a luat ființă în anul 1901, la inițiativa profesorilor Carl Römer și Ludwig Binder, funcționând la început sub egida Gimnaziului și a Bisericii Evanghelice, fiind cunoscut în aceea perioadă sub denumirea de Museum Alt-Mediasch. Primele expoziții pentru public au fost deschise în anul 1912, în câteva spații oferite de Spar- und Vorschussverein (Casa de Economii și Consemnațiuni), iar din anul 1924 instituția a fost mutată în clădirea fostei primării din vecinătatea Bisericii Evanghelice Sf. Margareta. Din anul 1949 devine instituție de stat, concentrând în patrimoniul său numeroase obiecte istorice, etnografice, arheologice, artistice și mai târziu de științe naturale, reprezentative pentru întreaga zonă a orașului.

Din anul 1970 este deschisă și Casa Memorială ”Stephan Ludwig Roth”, care funcționează până în prezent în subordinea Muzeului Municipal Mediaș.

Secția Istorie-Arheologie

Patrimoniul secției este compus din numeroase artefacte legate de viața comunităților umane care au locuit această zona de-a lungul timpului. Expoziția permanentă cuprinde tematici referitoare la arheologie preistorică, civilizaţie clasică, medievală şi modernă.

Expoziţia secţiei de Istorie – Arheologie a Muzeului Municipal Mediaş are un caracter permanent şi prezintă o serie de aspecte legate de viaţa comunităţilor umane din această zonă, de-a lungul timpului. Expoziţia este structurată în ordine cronologică cuprinzând următoarele tematici: arheologie preistorică, civilizaţie clasică, medievală şi modernă.

Secţiunea preistorie cuprinde exponate din perioada mileniilor V – I î. Chr., cu celebra ceramică pictată aparţinând culturii Petreşti, unelte confecţionate din silex şi obsidian, topoare din piatră şlefuită, unelte din corn, dar şi un deosebit material ceramic al culturii Coţofeni, foarte răspândită în zona Mediaşului. Epoca bronzului este ilustrată prin numeroase tipuri de vase de lut specifice culturilor Wietenberg şi Noua, dar şi prin unelte, arme şi podoabe confecţionate din bronz. Un punct de atracţie este reprezentat de mormântul de înhumaţie în ciste de piatră aparţinând purtătorilor culturii Schnekenberg, descoperit pe teritoriul oraşului. Epoca hallstattiană este reprezentată îndeosebi prin material ceramic provenind din aşezarea fortificată de pe „Dealul Cetăţii” din Mediaş, punct situat pe malul drept al Târnavei Mari. De asemenea, sunt expuse şi descoperiri aparţinând unor populaţii migratoare, scitice şi celtice, de la Şaroş Sonde (Jud. Mureş) şi Aţel (Jud. Sibiu), încadrate din punct de vedere cronologic în sec. VI – IV î. Chr.

Secţiunea clasică cuprinde aspecte de civilizaţie dacică şi romană, iar majoritatea exponatelor reprezintă descoperiri arheologice care provin de pe teritoriul actual al municipiului Mediaş sau din împrejurimi. Piesele de factură dacică sunt constituite din vase ceramice: chiupuri, ceşti sau căţui, vase de tip fructieră, dar şi fragmente de unelte confecţionate din fier. O pondere însemnată o au şi obiectele de podoabă din argint descoperite la Şeica Mică şi Mediaş din care fac parte lanţuri, colane, brăţări şi fibule, precum şi tezaurele monetare de la Pănade (Jud. Alba) şi Axente Sever (Jud. Sibiu), compuse din drahme greceşti şi denari romani republicani. Materialele de epoca romană sunt specifice perioadei sec. II – III d. Chr. şi cuprind numeroase vase ceramice confecţionate în ateliere locale, fragmente ceramice de tip terra sigillata, opaiţe, piese de podoabă din bronz şi pietre semipreţioase, elemente de mozaic şi pavaj, olane, conducte, precum şi monumente sculpturale şi funerare.

Perioada post-romană este ilustrată prin descoperiri arheologice din zona Mediaşului, Boarta şi mai ales din necropolele de la Brateiu, exponatele preponderente fiind urnele funerare de incineraţie.

Secţiunea medievală se deschide cu prezentarea succintă a primelor formaţiuni politice româneşti şi continuă cu diverse aspecte al vieţii economice şi sociale, cu dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului din perioada evului mediu transilvănean. Materialul muzeistic este centrat îndeosebi pe evoluţia cetăţii Mediaşului, la care un aport deosebit de important a fost adus de către coloniştii saşi, stabiliţi în această zonă începând cu sec. XII-XIII. Exponatele reflectă rolul major al breslelor meşteşugăreşti care au activat la Mediaş, putând fi admirate documente, însemne, lăzi, steme şi sigilii de breaslă, precum şi numeroase produse locale ale acestor meşteri.

De asemenea expoziţia mai prezintă o serie de copii de documente medievale, gravuri de epocă, tipărituri de o valoare deosebită şi piese de armament. O atmosferă impresionantă pentru publicul vizitator este creată de macheta realizată după planurile originale ale arhitectului italian Giovani Morandi Visconti, care reconstituie cetatea Mediaşului la anul 1699.

Secţiunea modernă reflectă câteva aspecte mai importante din lupta pentru libertate socială şi naţională, activitatea reprezentanţilor „Şcolii Ardelene” şi rolul acesteia în dezvoltarea conştiinţei naţionale a românilor, precum şi diverse documente, hărţi şi piese de armament ce fac referire la Răscoala condusă de Horia, Cloşca şi Crişan din anul 1784 şi la Revoluţia de la 1848 – 1849. Tot aici sunt prezentate acţiunile şi realizările mai importante ale cărturarului şi preotului medieşean Stephan Ludwig Roth şi activitatea revoluţionară până la execuţia sa din data de 11 mai 1849.

Secția Etnografie și Artă

Tradiţia şi arta populară românească, săsească şi maghiară din arealul Mediașului sunt bine reprezentate prin ceramică, unelte, mobilier, țesături etc, iar expoziţia reflectă ocupaţiile tradiţionale şi portul popular de pe Valea Târnavelor.

Expoziţia este organizată la parterul Muzeului fiind structurată în felul următor:

– ocupaţiile tradiţionale ocupă primele trei săli de expoziţie, fiind expuse obiecte ce ţin de păstorit şi agricultură. Dintre piesele expuse de o mare importanţă sunt: tiparele pentru caş, bătătorul pentru unt şi vasele de lemn ciobăneşti. Viticultura este o altă ocupaţie tradiţională, îndeosebi pe valea Târnavelor, reprezentată în expoziţie prin câteva piese: teasc, cleşti pentru drevere, trihter, ploşti din lemn şi din ceramică. Prelucrarea textilelor este ilustrată prin războiul de ţesut, furci de tors, roţi de tors şi câteva textile ţesute în casă. Piesele din ceramică expuse provin din centre de olărie de factură românească, maghiară şi săsească.

– ultima sală a expoziţiei este destinată portului popular românesc, săsesc şi maghiar. Piesele expuse sunt de o mare valoare din punct de vedere etnografic şi al patrimoniului, evidenţiindu-se: cojoacele româneşti şi săseşti, costumul tradiţional unguresc, dar şi anexele la port: panglici, mărgele, pinteni, pene de pălărie, pumnaşi etc. De asemenea este prezentat succint un interior de casă ţărănească săsească, care surprinde elemente de mobilier specifice.

Expoziţia de artă a Muzeului Municipal Mediaş are caracter temporar fiind expuse atât lucrări din patrimoniul propriu, cât şi opere ale unor artişti contemporani. În patrimoniul muzeului se regăsesc tablouri ale unor pictori cum sunt Hermann Mader, Hans Hermann, Pavel Majoran, Wilhelm Kamner, Franz Wendler, Ioan Munteanu, Nicolae Limbăşan, Helmuth Benning, Ioan Şarlea, Marius Ciobanu, Romelia Blotor, Lukacs-Solymossy Eva, Ion Constantinescu, Viorel Pustianu, J. Vallepagi, Mario Lup. Doar o parte din nume am enumerat aici, multe dintre lucrări fiind nesemnate, aşadar nu pot fi datate sau atribuite clar unor pictori sau sculptori.

Secția Științe ale Naturii

Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Municipal Mediaş a fost înfiinţată în anul 1961 şi are la bază colecţii formate şi donate de personalităţi ale oraşului, la începutul secolului al XIX-lea. Cuprinde o colecție vastă de specimene care pot fii încadrate în diviziunile patrimoniale: geologie, paleontologie, botanică și zoologie, incluzând specii caracteristice zonei, dar și multe specii exotice de fluturi.

Prima colecţie donată de medicul Daniel Gotlieb Scheindt, în anul 1835, a fost cea de roci şi minerale. Interesul localnicilor pentru ştiinţele naturii s-a manifestat apoi în anul 1843 prin iniţiativa dascălului Andreas Gräser de a înfiinţa un Cabinet de ştiinţele naturii. Primele colecţii au fost destinate, în principal elevilor gimnaziului local.

Datorită spaţiului restrâns de care dispune muzeul, valorificarea expoziţională a patrimoniului secţiei se face prin intermediul expoziţiilor temporare.

Expoziţia secţiei de Ştiinţele Naturii

„Diversitate şi culoare în lumea fluturilor”

Expoziţia temporară propune vizitatorului o incursiune în lumea efemerelor dar frumoaselor creaturi zburătoare şi are ca scop promovarea şi valorificarea expoziţională a unei mici părţi din colecţia de lepidoptere a muzeului. Exemplarele expuse fac parte din colecţia specialistului timişorean dr. Friederich König şi numără peste 1000 de fluturi, din care 200 sunt fluturi exotici.

După o scurtă introducere în care este integrat ordinul Lepidoptera în cadrul regnului animal, se clarifică probleme legate de înmulţirea, hrănirea şi modalităţile de apărare specifice fluturilor. Având în vedere faptul că 97% din speciile de fluturi care trăiesc în România sunt specii nocturne, o parte a expoziţiei este dedicată acestora.

Sunt expuşi de asemenea fluturi aparţinând unor specii pe cale de dispariţie şi protejate prin lege, cum sunt cei din familia Papillionidae: Zerynthia polyxena, Zerynthia cerisyi, Parnassius apollo. Bine reprezentate sunt şi familiile de Geometridae, Nymphalidae, Arctiidae, Pieridae şi Zygaenidae. Nu lipseşte din expoziţie nici fluturele Cap de mort (Acherontia atropos – fam. Sphingidae).

Fluturii exotici, deosebit de frumoşi datorită desenului şi culorilor de pe aripi, sunt interesanţi pentru că populează habitate îndepărtate sau greu accesibile cum ar fi pădurile ecuatoriale ale Africii, zone din Malaezia, China, America de Sud, Japonia, India. Impresionanţi datorită mărimii lor sunt fluturii aparţinând familiei Saturnidae, consideraţi uriaşii lumii fluturilor: Attacus edwardsi, Caligula similia, Antheraea mylitta.

Fluturii, vieţuitoare fragile, strâns legate de habitatul în care trăiesc, sunt reali bioindicatori ai calităţii mediului respectiv.