Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

“BUCUREŞTIUL ANIVERSAR” este o incursiune inedită în capitala începutului de secol XX, cuprinzând hărţi, ilustraţii, desene, picturi redând oraşul şi clădirile sale reprezentative, noi la acea dată, dar şi costume caracteristice ale meseriaşilor, funcţionarilor şi militarilor din acea perioadă. Piesa centrală a expoziţiei este un album de 15 planşe color, ilustrând Parada Carelor Alegorice ale Breslelor Bucureştene, evdeniment care a avut loc în 1881, la 15 ani de domnie a Regelui Carol I.

Parteneri: Arhivele Naţionale ale României

Muzeul beneficiază de ghidaj audio realizat în cadrul ediției Noaptea Muzeelor 2016 pe mobil și disponibil pe izi.TRAVEL aici: https://izi.travel/en/browse/d8bff6e9-bfc0-450a-bf9d-6c82be7c06dc/ro

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

• Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi este o prezenţă inedită în peisajul muzeistic al ţării noastre, constituindu-se ca un unicat pe plan sud-est european, dacă ne referim la profilul de nişă pe care îl reprezintă.

• Instituţia îşi datorează existenţa colecţiei cartografice adunate cu multă trudă şi donată cu generozitate de Daniela şi Adrian Năstase.

• Tot prin străduinţa acestora a fost găsită şi amenajată actuala clădire cu spaţii de expunere pe două nivele, ce comunică între ele printr-o scară interioară, pe al cărui palier o serie de exponate introduc vizitatorul în tematica sălilor în care va păşi.

• Întreaga clădire însumează numai în spaţiile de expunere 800 de hărţi, gravuri, desene, litografii precum şi o serie de obiecte specifice tematicii muzeului.

• Exponatele sunt dispuse în cele 16 săli într-o suită ce respectă latură ştiinţifică îmbinată în mod armonios cu cea artistică, reuşind să pună astfel în valoare evoluţia istorică a realizărilor cartografice pr întregul mapamond şi, mai ales, a celor care se referă la spaţiul geografic al ţării noastre.

• Dintre exponatele cele mai de seamă (muzeul prezintă numai lucrări originale) menţionăm hărţile realizate de cartografii secolului al XVI-lea după informaţiile provenite de la marii geografi şi istorici ai antichităţii - Strabon, Ptolemeu, Herodot ş.a. - care, în lucrările lor, s-au ocupat adesea de vatra dacică, leagănul teritoriului etnic românesc.

• De mare valoare şi importanţă, aici se întâlnesc lucrările marilor iniţiatori şi reformatori ai cartografiei ştiinţifice, reprezentanţi de seamă ai Renaşterii, Sebastian Münster, Gerardus Mercator şi Abraham Ortelius, precum şi discipolii şi continuatorii acestora.

• Dacă muzeul uluieşte pe vizitatorul obişnuit prin ineditul, frumuseţea şi bogăţia exponatelor, omului de ştiinţă îi deschide un vast câmp de cercetare la care, din cauza unor decerete aberante, timp de 50 de ani, i s-a interzis accesul.