Muzeul Unirii Iași

Expoziția „Ion Bârlădeanu - arta filmului”, organizată de Muzeul Unirii

Expoziție de colaje a artistului Ion Bârlădeanu ce prezintă imagini din lumea filmului, o expoziție itinerantă găzduită de mari orașe europene

Partener: Asociația Studenților Jurnaliști din România

Expoziția „De la Natură la Cultură: arta prelucrării osului și cornului”, organizată de Muzeul de Istorie a Moldovei

Expoziția prezintă o fascinantă incursiune în arta prelucrării osului și cornului din spațiul carpatic al României începând din preistorie și până în mileniul I dH

Parteneri: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul Județean Botoșani, Complexul Muzeal Județean Neamț, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad, Facultatea de Biologie - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași

Concert de fanfară susținut de Muzica Militară a Garnizoanei Iași, în Grădina Muzeului Unirii

In memoriam: Ion Mitican. „Bătaia cu flori” pe Ulița Lăpușnean

Moment dedicat cunoscutului cronicar ieșean Ion Mitican și inițiat de acesta

Partener: Asociația „Ion Mitican”

Muzeul Unirii

Muzeul Unirii, din subordinea Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Complexul Muzeal Naţional „Moldova” este situat pe Str. Alexandru Lăpuşneanu nr. 14, Iaşi. Iniţial reşedinţă boierească de secol al XIX-lea, aparţinând succesiv unor renumite familii precum Catargi, Paladi, Cantacuzino-Paşcanu, Ghica, aceasta trece în proprietatea domnului Cuza, care a locuit în acest edificiu între 1859 şi 1862. Ulterior, în 1917-1918, aici îşi are sediul guvernul României, retras la Iaşi. Sub actuala denumire, Muzeul Unirii, clădirea a funcţionat din 24 ianuarie 1959. După un  proces de restaurare, edificiul şi-a redeschis porţile pentru publicul larg la 24 ianuarie 2008. Parterul prezintă tematic aspecte ale epocii unirii, precum si un istoric al casei. Printre temele abordate sunt cele ce privesc dubla alegere, oamenii Unirii, politica reformatoare a domnitorului Al.I.Cuza. Etajul este destinat apartamentelor domneşti si cuprinde principalele destinaţii ale locuinţei princiare de la jumătatea secolului al XIX-lea: cabinetele de lucru a Domnitorului și a Doamnei Elena Cuza, sufrageria, salonul, camera de biliard, salonul  Doamnei, un dormitor.