Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Pentru ediția din anul 2017 a Festivalului European „Noaptea Muzeelor” din ziua de sâmbătă, 20 mai, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca vă pregătește un program de expoziții care dorește să pună în valoare nu numai patrimoniul cultural al muzeului, ci și creațiile artiștilor contemporani.

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca este o instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj. Muzeul funcționează în Palatul Banffy, fost sediu al guvernatorului Transilvaniei (1787-1822), un edificiu laic baroc al orașului și unul de referință pentru arhitectura secolului al XVIII-lea din Transilvania.

Elementul central al serii este reprezentat de expoziția dedicată operelor aflate în patrimoniul muzeului și supuse unor proceduri de restaurare în ultimii ani. Prin această acțiune, muzeul dorește să ofere vizitatorilor posibilitatea de a admira creații care, în mod normal, nu sunt expuse în Galeria Națională cu caracter permanent. Pe de altă parte, pe această cale, muzeul dorește să aducă în prim plan și activitățile de „culise” din viața instituției și să conștientizeze publicul legat de existența acestei dinamici (restaurare) a operelor de artă din patrimoniu.

MUZEUL DE ARTĂ CLUJ-NAPOCA

Muzeul de Artă Cluj-Napoca este una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale cu profil artistic din România fiind nominalizat în anul 1997 pentru prestigiosul Premiu al Muzeului European al Anului-EMYA. Calitatea programelor culturale organizate a fost recompensată cu premii naţionale acordate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru expoziţiile Cultură şi artă armenească la Gherla (2003), Abodi Nagy Béla (2005) şi Avangarda din România în colecţii clujene (2007) precum şi cu distincţia acordată de Comitetul Român al ICOM pentru impactul asupra publicului a programului „De gustibus et coloribus…” (2010). Expoziţia The World Goes Pop (17 septembrie 2015 – 24 ianuarie 2016) a prezentat lucrări de artă din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca la renumitul muzeul londonez de artă modernă şi contemporană TATE MODERN. Lucrări din patrimoniul muzeului au fost prezentate în expoziţia Destin şi Simbol. Arta maghiară în Transilvania: 1920-1990 (24 aprilie-23 august 2015) de la Galeria Naţională Maghiară (Magyar Nemzeti Galéria) din Budapesta şi, de asemenea, în expoziţia „Comorile României” (28 ianuarie-8 mai 2016), la Muzeul Naţional al Chinei din Beijing.

Palatul Bánffy din Cluj – clădirea Muzeului de Artă Cluj-Napoca – este cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca şi unul de referinţă pentru arhitectura de secol XVIII din România, decoraţia arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită realizate de Anton Schuchbauer. Clădirea este înscrisă la prima categorie (A) în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural şi artistic naţional al României. Edificiul a fost ridicat în perioada 1774-1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann ca reşedinţă particulară a contelui Bánffy György (devenit mai târziu guvernator al Transilvaniei).

În prezent, palatul este proprietate publică a judeţului Cluj şi se află în administraţia Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Palatul Bánffy este compus din patru aripi dispuse în jurul unei curţi interioare rectangulare. Dinspre stradă, accesul pe latura principală (dinspre Piaţa Unirii) se face pe o galerie triplă, monumentală, cu deschidere spre încăperile principale ale palatului, aflate în aripa vestică. Aceasta scară cu trei rampe, fiecare dintre acestea având lăţimea de 2 m, este cea mai mare de acest fel din Transilvania. Proiectul palatului etajat urmează tipul palatelor orăşeneşti din apusul Europei vremii: planul pătrat cu o curte interioară închisă de cele patru aripi, acoperişul de tip mansardă, faţadele de palat spre exterior, respectiv cursivele interioare etajate deschise spre curtea interioară cu arcade la parter şi cu colonade la etaj. Motivul central al atticului faţadei principale este stema familiei Bánffy, susţinută de grifoni înaripaţi şi încoronaţi. În jurul acestei steme sunt dispuse, alternând cu câte două urne, statuile unor divinităţi antice operă a sculptorului Anton Schuchbauer (Marte, Pallas Athena, Diana, Apollo, Perseu, Hercule); dispoziţia statuilor respectă principiul simetriei, caracteristic ansamblului clădirii. Proporţiile monumentale şi suprafeţele faţadelor cu rezalitul corpului central având la etaj balconul cu traseu semicircular, statuile divinităţilor antice, stilul elegant al tâmplăriilor şi al elementelor decorative interioare dau un aspect specific palatului, care se înscrie în curentele artistice europene ale epocii.

Decorul interior original s-a păstrat în cea mai bună condiţie la etajul aripii vestice. Din relatările bibliografice se ştie că aici s-a aflat cea mai pretenţioasă parte a reşedinţei: două şiruri de săli, cele cinci încăperi orientate spre piaţă - spaţiile cele mai reprezentative ale palatului, primind un bogat decor: lambriuri şi obloane de lemn, vopsite în alb, cu decor  cioplit în relief şi aurit, cu un aspect foarte elegant.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca deţine un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi universală (sec. XV-XXI) cuprinzând peste 13.000 de piese din care: pictură (peste 3.600 piese), sculptură (peste 450 piese), arte grafice (peste 5.600 piese), arte decorative (peste 200 piese) şi fond documentar (peste 3300 piese). Artiştii români care prin activitatea lor au contribuit la constituirea unei arte naţionale reprezentative începând cu secolul al XIX-lea sunt ilustraţi cu opere semnate Theodor Aman, Nicolae Grigorescu (reprezentat atât de lucrările cu influenţe academice cât şi de cele care au rezultat ca urmare a evoluţiei artistice determinate de contactul cu colonia pictorilor de la Barbizon), Ion Andreescu, Ştefan Luchian (cu una dintre cele mai frumoase colecţii naţionale ale tablourilor sale cu subiect floral). Arta românească a primei jumătăţi a secolului XX este reprezentată prin lucrări semnate de Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiaţă, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, legaţi de evoluţiile artei europene nu numai prin opţiuni stilistice şi tematice, ci şi prin contacte şi legături personale cu unii dintre cei mai notorii exponenţi ai acesteia. Conexiunile cu arta europeană sunt marcante în modul cel mai evident la artiştii care au evoluat sub semnul avangardei istorice, reprezentaţi prin opere semnate Hans Eder, Iosif Klein, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Mihăilescu, M. H. Maxy, Miliţa Petraşcu, Vasile Popescu. Arta din Transilvania este ilustrată de artişti ca Franz Neuhauser, Anton Bergman sau Mişu Pop, expresioniştii Nagy István şi Aurel Popp, gruparea artistică de la Baia Mare cu exponenţii Szolnay Sándor, Mikola András, Eugen Pascu, Kriszán János, David Jándi şi Ziffer Sándor.

Patrimoniul de artă universală însumează 1456 piese de picură, sculptură, grafică şi artă decorativă. Fără a fi omogenă, colecţia de pictură conţine piese de interes artistic, dar şi documentar, pentru ambianţa artistică europeană: maghiară (Lotz Karoly: 1833- 1904, Munkácsy Mihály:1844-1900, Mednyánszky Lászlo : 1859-1919, Koszta Joszef: 1864-1949, István Reti: 1872- 1944), austriacă, germană ( Franz Defregger: 1885-1921), italiană ( Luca Giordano: 1632-1705, Carlo Dolci: 1616-1686), franceză ( Jean Hippolyte Flandrin: 1809-1861, Felix Ziem), rusă ( Ivan Konstantinovici Aivazovski: 1817-1900), flamando-olandeză (Herri Met de Blesse: 1480-1550). Sculptura, datând în special din perioada secolelor XVIII – XX, provine mai ales din ambianţa franceză (Claude- Michel Clodion: 1738- 1814, Antoine-Louis Barye: 1796-1875) şi  germană (Ernst Barlach: 1870-1938). Colecţia de grafică cuprinde lucrări ale unor mari gravori şi desenatori europeni din secolele XVI-XX. Menţionăm dintre aceştia pe artiştii italieni (Salvator Rosa: 1615-1673, Giovanni Batista Piranesi: 1720-1778), francezi (Honoré Daumier: 1808-1879, Theodore Gericault: 1791- 1824, Edgar Degas : 1834-1916) şi germani (Käthe Kollwitz: 1867-1945). Patrimoniul de grafică universală a crescut prin donaţiile de lucrări care au urmat organizării la muzeu a expoziţiilor Bienala Internaţională de Grafică Mică şi Tribuna Graphic.

Parteneriatele şi colaborările pe care Muzeul de Artă le-a dezvoltat pun în valoare patrimoniul şi imaginea instituţiei în circuitul muzeal naţional şi european. În acest scop Muzeul de Artă Cluj-Napoca a elaborat şi dezvoltat proiecte în colaborare cu o mare varietate de parteneri: ambasade, universităţi, instituţii de cultură, centre şi asociaţii culturale, festivaluri internaţionale, galerii de artă şi ONG-uri. Printre cele mai semnificative colaborări cu instituţii culturale străine se numără acelea cu Galeria Wilkinson din Londra, Ambasada Statului Israel în România, Institutul Francez din Cluj-Napoca, Centrul Cultural German Cluj-Napoca,  Centrul Cultural Italian Cluj-Napoca, Festivalul Internaţional de Film Transilvania, Galeria Plan B, Galeria Arsenal din Bialystok, Academy of Motion Picture Arts and Sciences, Beverly Hills, California, Ministerul Culturii din Slovacia, Muzeul Luvru.